Cum arată facebook-ul după ce Ponta îl declară pe Iohannis învingător.

1. ”Ponta iese sa miaune. ”

2. ”Rares Bogdan: "Ghita Tv (Romania Tv) a anuntat ca domnul Klaus Iohannis este castigator.”

3. ”Ceaușescu n-a murit
Este Ponta travestit !”

4. ” Melescanu despre usile inchise in nas romanilor din diaspora: Meleşcanu: "Dacă veneau mai devreme puteau să voteze"”

5. ” Unde a disparut Victor Viorel - tele premierul? L-a vazut careva?‪#‎dacianadragosteamea”

6. ” Se merge spre Universitate. Sunt vreo 3000 de oameni. Sau mai multi.”

7. ” Suntem la Victoriei, piata e plina.”

8. ” Sunt în Piața Victoriei, e superatmosferă! Așa cum stă bine unei victorii muncite.”

9. ” Ministrul Melescanu n-a putut vota la Paris pentru ca alegerile au fost prost organizate:))))”

10. ”Bai, recunosc, eu nu ma prind pana la urma cine il voteaza pe Ponta.

Nu's carcotas acum, doar ca toata lumea pe care o cunosc si cu care am vorbit despre vot mi-a spus ca voteaza Iohannis..

Deci... cine???”

11. ”Astă-seară ne-am ales cu-o țară.”

12. ” RTV sunt mai rau ca TVR-ul in 1990. Aia macar dezinformau profesionist, nu mințeau pe față. ‪#‎furtlavot”

13. ” antena 1 a anunțat acum ca va prelua pt o perioada nedeterminata slujba de la trinitas. pt spălare de păcate și pt o minune. și pentru păzirea tuturor de dna. cel rău. se știe.”

14. ” La Bruxelles vor vota toți românii! Le-a spus consulul și i-a băgat pe toți în sediu. Brava!”

15. ” Il intreb pe verisorul meu de 5 anisori: "Cine vrei sa fie presedinte? Ponta sau Iohannis?" Raspunsul lui: (razand) "Ponta? Cine mai e si Ponta?"”

16. ” Bă, unde-i Ponta? E prima oară în viaţa mea când vreau să-i văd moaca, şi el nu apare.”

17. ” Niciodată nu am pus mai apăsat ștampila pe buletinul de vot, ca astăzi.
Doamne ajută!”

18. ” Băi, dacă aveți impresia că Antena 3 sunt nebuni, să vedeți ce delir e la Realitatea. Rareș Bogdan urlă isteric să nu mai fie primit în țară Meleșcanu, Alina Mungiu Pipidi nu-și poate ține în frâu accentul moldovenesc, Marinela Mititelu vrea să dea foc la Constituție iar Lavinia Șandru e cum o știm”

19. ” Dacă tăceai, preşedinte rămâneai.”

20. ” HEI, dle PONTA, N-AI MAI REUȘIT SA PLAGIEZI SI O GUVERNARE !”

*Dacă ești autorul acestor comentarii și dorești să te precizez ca sursă, dă-mi un mesaj aici.

Reacții la dezbaterea Ponta - Iohannis

Comentariile sunt luate de pe Facebook din news feed.

”Dupa ce plec nu socot ca puteti continua aceasta emisiune.
Eu socot ca nu se poate continua discutia dupa ce am plecat
R. Bogdan: Fetele au niste intrebari pentru dl Ponta, nu are nicio legatura cu confruntarea electorala, e o emisiune similara cu cea pe care ati avut-o ieri.
K. Iohannis: Daca dvs considerati ca asa e ok, eu va cred. Va multumesc.
Va doresc mult succes la emisiune. - via hotnews.ro”

”Cum să te înghesuie Ponta pe tema corupţiei? Ăsta mai are puţin şi-l întreabă pe Iohannis cum şi-a luat diploma!”

”Prea scurtă dezbaterea.
Iohannis are nevoie de cel puţin 2 ore ca să-şi ucidă de plictiseală adversarul.”

”Cum strigi puţin la Ponta cu vocea aia severă de profesor, cum încearcă să se bage sub bancă.”

‪”Iohannis moderata de Rares Bogdan. Se anunta ca Ponta ramane apoi am vazut a ramas Melescanu.”

”Gata. S-a terminat. Duminică vom avea de ales între un idiot și un idiot rău intenționat.”

”Nu am fost niciodată la circ pentru că nu vreau să văd animale chinuite. Mulțumesc Realitatea pentru ocazie. ”

”"Eu sunt pregatit sa fiu presedinte"-Ponta.
No, you're not. Lol. Cauti prin toate hartiile scrise de altcineva (adica, dooh, nu esti in stare sa ti le scrii singur, la fel cum ai facut cu lucrarea de doctorat).”

”Ponta pune întrebări și răspunde cu ajutorul hârtiilor din fața lui.. Iohannis îi răspunde uitându-se la Ponta.. Și Ponta nu-i plagiator sau ce?”

”Faza cu soția în platou e expirată. Se pare că Ponta se uită la ‪#‎Scandal. Du-te acasă, băi băiete!”

”E incredibil. Ponta îl întreabă pe Iohannis ceva normal: știți câți pensionari sunt în România? Iohannis zâmbește, mustăcește, și zice „sunt sigur că o să îmi spuneți dumneavoastră”. În loc să răspundă „știți câți parlamentari PSD sunt anchetați? Știți câți președinți de Consiliu Județean membri PSD sunt în pușcărie? Știți câți lideri PSD sunt în arest? Despre asta ar trebui să vorbim, domnule Ponta, pentru că voi, voi pesediștii, ați furat banii românilor, banii pensionarilor, de care vă pasă numai înainte de alegeri!”
Doar că Iohannis a zâmbit și a zis „sunt sigur că o să îmi spuneți dumneavoastră”.”

”pentru fiecare zâmbet de țăran pe care-l afișează dottore Ponta în lipsa unor argumente solide, un iepuraș moare în chinuri...”

”Treaba stă așa: Ponta e o jigodie mincinoasă și cu tupeu. Iohannis e un domn care se străduiește să coboare la nivelul adversarului. E destul de clar cine o să câștige.”

”Aflăm că Iohannis n-a fost niciodată la Chișinău și Cernăuți, de parcă ne-ar păsa sau ar conta. Dar ne zice că are prieteni acolo, super!”

”Iohannis aproape că a reușit să mă convingă să votez. Cu Ponta.”

”Klaus Iohannis e ca abonamentele astea noi la telefonie mobilă, are o groază de minute pe care nu apucă să le vorbească.”

”Ponta șterge pe jos cu Iohannis, care îi pune întrebări presupus închizătoare, la care Ponta răspunde zâmbitor și Iohannis nu mai știe ce să zică.”

”Ponta dă fault după fault după fault. „În Germania nu se pot face secții de votare pentru că legea (germană?) nu permite asta”.”

”Rugaţi-vă rudele să deschidă acum pe Realitatea TV. E singura şansă să-şi dea seama că ‪#‎doarPonta e şeful mincinoşilor din România.”

”Ponta a jurat pe Biblie.
Un jurământ nu e valabil decât dacă juri pe ceva sfânt pentru tine. Deci, Ponta ar trebui să jure cu mâna pe fiţuici.”

”Mi s-a parut mie sau Ponta a jucat cartea cu scuzele fata de sotie, aceeasi pe care o face Spacey in House of Cards? Eu ascult dezbaterea in autobuz si poate nu am auzit bine.” - Anda Ciob

*Dacă ești autorul acestor comentarii și dorești să te precizez ca sursă, dă-mi un mesaj aici.

Duminică e șansa ta să votezi, nu-i lăsa pe alții să aleagă pentru tine!

Stinge lumina, Paraziții și RATB-ul

Probabil că știi cum e să pierzi RATB-ul de noapte și să aștepți 40 de minute până la următorul. Ei bine, după concertul de zilele prieteniei din Piața Constituției am putut lua parte la un eveniment minunat din viața mea de cetățean responsabil și de călator în minunatele RATB-uri.

Prima stație după Unirii se face beznă în RATB, instinctiv, încep cu ”stinge lumina...” și sunt acompaniat și de alți călători. Șoferul care mi s-a părut că luase ceva la bord înainte să se urce la volan a venit suparat la noi să nu mai facem gălăgie, greu cu mahmureala asta... Prin RATB se aude ”paranoia e mare, paranoia e mare”, se duce cuminte la locul lui și își continuă treaba.

La următoarea stație, o femeie îi pune o întrebare la care refuză să răspundă, din ce am înțeles, întrebarea se referea la zona în care ajunge RATB-ul, moment în care, desigur că i-au sărit toți în cap pentru că a fost foarte nesimțit. Ne-a lăsat așa vro 2-3 stații și a chemat poliția(om deștept, ce pot să zic), aceștia au vrut să urce în RATB, dar le-a fost spus deja de la primul pas de către toți călătorii că atunci când ești tratat cu nesimțire, oferi tot nesimțire. Polițistii au constatat că el nu avea dreptate, asa că au plecat și domnului șofer i-a fost dedicată melodia ” de ziua ta” cântată de aproximativ 15 oameni din RATB.

Ce își dorește un student în sesiune.

Înainte de examen:

Vrea ca Adidas să-i spună că nimic nu e imposibil.

Vrea să știe că viitorul sună bine ca în reclama de la Connex.

 

În timpul examenului:

Subiectele să fie opusul EA Sports - ”challange everything”.

Telefonul să fie un fel de Antena 1, mereu aproape.

După examen:

Răspunsurile să nu se transforme în Prima TV - ” we love to entertain you”.

Notele să fie prea bune, prea ca la țară, pentru că ” You’re worth it”.

Ziua din club de după examen să fie un fel de Disneyland ”the happiest place on earth”.

”Pe vremea mea”

Alergam pe afară toată ziua și încă nu se inventase modalitate de a mă băga în casă pe timpul zilei. Ajungeam seara când se întuneca, hainele-mi erau pline de praf și când mă băgam în pat adormeam imediat, nu mai verificam ce mai e nou în news feed. Da, înțeleg rolul tehnologiei și beneficiile ei, dar locul unui copil de 10 ani nu e în lumea virtuală și cu siguranță distracție nu se poate numi cearta prin comentariile de pe youtube.

Noi nu plângeam atunci când pagina de net nu se încărca sau era lag (am avut calculator pe la 10 ani, despre internet să nu mai spun). Ne rugam de vecini să ne dea înapoi mingea de fotbal de prin grădinile lor, toată chestia asta dura vreo oră și se incheia cu promisiunea de a nu ne mai juca niciodată în fața caselor lor.

La bloc, vecinii aruncau cu apă pe noi de la etaj pentru că făceam prea multă gălăgie, acum își pun parolă la wireless ca să nu le fure copii din internet.

Ne strigam unii pe alții la poartă sau din fața blocului, mesajele de la mulți ani nu erau texte lăsate pe timeline. De 8 martie, mamelor noastre le ofeream felicitări desenate de noi la școală, nu virtuale trimise printr-un sms.

Rațele și vânătorii, șotronul, fotbalul pentru care stăteam afară până se întuneca s-au transformat în Counter Strike, Candy Crush și pierdutul nopților pe calculator.

Ne jucam afară și atunci când ne loveam nu fugeam înapoi acasă, noi ne ridicam și continuam să alergăm pe terenul de fotbal ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Acum părinții își duc copii la spital pentro orice zârietură sau că au strănutat de două ori în aceeași oră.

Poate că nu e în totalitate vina copiilor, sunt părinți care cred tot felul de prostii și ajung să nu își mai lase copii să iasă afară ca să nu se lovească, să nu se joace în noroi sau să se ia la bătaie cu alți copii. Din cauza asta ajung la 18 ani și nu știu cum să își facă prieteni în viața reală, primul contact cu societatea îi sperie și atunci când dau de o răceală stau două săptămâni în pat.

Nu le-a spus nimeni că majoritatea sfaturilor de genul de pe internet sunt doar părerile unor oameni care vorbesc din cărți, dar noi ne aflăm în lumea reală și că atunci când încerci să protejezi un copil prea mult, de fapt rezultatul e tocmai invers și acesta va deveni mai vulnerabil fiindu-i tot mai greu să se adapteze în societate pe măsură ce petrece mai mult timp în fața unei tastaturi și a unui monitor.

Ziua sportului la Călărași

Pe 23 mai la ora 8 am plecat din București. După aproape 3 ore de mers cu autocarul am ajuns în Călărași, moment în care am fost puțin speriați de ploaie, dar în ziua evenimentului soarele a stat pe cer până ce crosul s-a încheiat.

După ce ne-am cazat am ieșit la o scurtă plimbare după care ne-am întors înapoi la hotel pentru a participa la training-ul pentru a II-a zi. Spre seară în fața hotelului a început festivalul Flori de Mai, pe scenă era Pepe cu numai iubirea, așa că o alegere bună pentru noi a fost să mergem prin centrul orașului la o bere. Ne-am întors la hotel cu gândul la somn și la faptul că a doua zi trebuie să fim fresh și plini de energie.

A doua zi după 3 ore jumate de somn (mima părea o idee bună la 1 noaptea) La 5:20 sună alarma ceasului . La 6:30 eram deja în parcul Dumbravă, locul unde avea să aibă loc cea mai mare parte din eveniment. Participanții urmau să alerge primul KM din fața primăriei până la parc, iar în continuarea crosului au avut de alergat încă 2, respectiv 9 km în interiorul parcului.

Încă nu-mi vine să cred câte ore există într-o zi atunci când te trezești dimineața, deja m-a pus pe gânduri să renunț la trezitul la ora 12.

Înscrierile au început la ora 8, iar startul primei curse a fost dat la ora 10. După doar 35 de minute la linia de sosiere a ajuns câștigătorul. Cea de-a doua cursă de 3 km a început la ora 12, iar între timp cei care au terminat prima cursă au putut să se relaxeze și să se joace în locurile special amejanate.

Am fost uimit de faptul că la acest cros au alergat concurenți de toate vârstele, de la copii de 10 ani la persoane trecute de 60 care încă mai practică sportul și care au concurat la probele de 10km respectiv 3 km cross de la egal la egal cu ceilalți participanți.

Cosmin Cernat a întreținut atmosfera și a luat interviuri participanților, imediat după ce aceștia au trecut linia de sosire.

Premiile oferite de TenarisSilcotub i-a motivat și mai mult pe participanți să ajungă printre primii la linia de sosire.

Micile incidente nu au lipsit pentru că se pare că la noi se întâmplă cam des ca unii să își uite bunul simț undeva prin casă ascuns într-un colț imposibil de găsit. Dar datorită organiazarii foarte bune aceste mici probleme au fost rezolvate rapid și concursul s-a desfășurat în cele mai bune condiții.

Participarea la organizarea acestui eveniment a fost o experiență minunată pentru mine, am avut ocazia să întâlnesc oameni de treabă și să aflu mai multe despre organizarea evenimentelor de la cei de la Pastel.

Următorul eveniment este pe 31 mai la Zalău la care din cauza sesiunii din păcate nu pot ajunge, dar sper că pe viitor să mai am ocazia să particip la organizarea mai multor evenimente de acest gen.

 

  

O săptămână fără facebook

Prima zi.  M-am trezit la 8 și primul lucru pe care l-am făcut a fost să iau telefonul și să caut aplicația de facebook, dar mi-am dat seama că o ștersesem cu o seară în urmă.

Dezamăgit am setat alarma la 12 și am vrut să mă culc la loc, dar dacă tot m-am trezit am zis că mai bine merg totuși la Buzz Camp. Primul speaker al conferinței a fost Octavian Belu și în discursul său despre importanța unui stil de viată sănătos a spus și despre cum persoanele aflate în aceeași cameră vorbesc pe facebook.

Prietenii de la Buzz s-au gândit să îmi amintească din minut în minut de facebook și cât de frumos e el doar doar să intru puțin pe news feed să văd ce s-a mai întâmplat. Dar nu au reușit.

În schimb mi-am întrecut eu recordul la mesaje date pe telefon. Primul mesaj mi-a amintit că de 12 ore trăiam fără facebook.

După conferința de la Buzz Camp am fost la Orange (unde am început un internship pe 1 Aprilie). Nici aici nu a fost usor pentru că vedeam clienți logându-se pe facebook pe tablete expuse în shop, dar înca o victorie! Alte 4 ore fară facebook.

A urmat Zu Music Awards unde Conect-r a schimbat un vers al melodiei ”noi ne potrivim” în ”tu pe facebook eu pe xbox”, de-aș fi avut si eu xbox... ce bine mai era.

După Zu Music Awards am ajuns la Pastel (agenție de publicitate). Dar din păcate ”noaptea agențiilor” era de fapt ”seara agențiilor” așa că am ajuns prea târziu. Norocul nostru că oamenii de acolo sunt foarte drăguți și ne-au făcut un tur rapid al agenției de unde am plecat cu o ciocolată și un banc” Popescu! De ce vii atât de târziu la muncă? Păi ieri mi-ați spus să stau acasă pe facebook!”.

Întors acasă din obișnuință aprind calculatorul și supriză! A dispărut facebook din bookmarks (iar uitasem că l-am șters). Prima zi s-a încheiat, până aici am reușit.

A II-a zi la ora 10 trebuia să fiu la Buzz Camp, desigur că după prima zi nu m-am mai trezit la 8 dimineața așa că am început direct cu internshipul de la Orange, a fost o zi destul de liberă, dar din care nu au lipsit încercările prietenilor de a mă face să intru pe facebook. Nu au reușit!

A III-a nici nu am simțit că îmi lipsește facebook-ul, ba chiar am primit încurajări de la colegii de la oratorica care mi-au urat succes să pot reuși să rezist încă 5 zile fără el. Spre seară iar mi-am amintit de facebook când îi vedeam pe oamenii din club cum combinau ritmul de muzicii cu ritmul de scris mesaje, trimis emoticoane și dat like-urile pe facebook, ba chiar atunci când conversația devenea mai interesantă se opreau din dansat și rămâneau nemișcați până terminau ce aveau de scris.

În ziua a IV-a m-am uitat toată ziua la seriale și apoi am mers la un film în mall.

Ziua a V-a nu a adus nimic nou, deja am cam uitat de facebook.

Ziua a VI-a, mai e puțin, primesc câte un mail de la facebook în care îmi spune că am mesaje și notificări. Nu m-a convins, urmează ziua a 7-a!

Deși ultima zi ar fi trebuie să fie miercuri am ajuns la 8 zile fără facebook și deja nu mai știam cun se postează o poză pe timeline.

Cum sa-ti maresti sansele de a primi un raspuns la mail

Deoarece în ultimul timp am trimis și am primit multe mailuri, am început să mă întreb care e cea mai bună variantă de redactare a acestora.

Să fie oare un mail scurt și la obiect sau o poveste plictisitoare, plină de clișee și care pare că nu se mai termină?

În condițiile în care persoanele cărora le scrii primesc zeci de mailuri în fiecare zi, de cele mai multe ori cele care sunt foarte lungi ajung direct în coșul de gunoi.

Câteva reguli de bun simț sunt scrierea corectă din punct de vedere gramatical și o adresă de mail decentă, de preferat una care să fie relevantă pentru afacerea pe care o conduci sau să conțină numele și prenumele tău.

Mesajele primite de la o adresă de mail care conține cuvinte de genul dulcica, boss sau pisirea ajung direct în coșul de gunoi.

Nu încerca să îți faci mailul mai atrăgător printr-un titlu de genul ”accident”, ”catastrofa” sau orice altceva care ar atrage atenția într-un mod neplăcut. Cel mai bun titlu este cel care se referă direct la poziția pe care o urmărești, de exemplu ”Internship-departamentul de pr”.

Dacă aplici pentru un internship la care au mai aplicat alte 200 de persoane știi că trebuie să ieși din mulțime.

Important e cum o faci

Oricine știe să scrie povești în care compară acel job cu sensul vieții și fericirea absolută și internetul e plin de astfel de povești.

Dacă vrei să fii diferit, renunță la ele. Cele mai bune mailuri sunt cele scrise scurt, la obiect și care au atașat un CV bun. Detaliile se discută la interviu.

Deși lăsat la final, poate cel mai important lucru e să scrii mailul ca și cum i l-ai trimite unei persoane, nu unei instituții. Cei din departamentul de HR sunt și ei oameni, deja s-au săturat de mailuri care par generate de un calculator și în al căror text nu trebuie decât să completezi un spațiu punctat cu numele tău.

Din seria relaţiilor fericite şi nu numai…

Guest post
De LouLou

Partea I- FERICIREA, un lucru atât de abstract!

Eşti fericit, nu eşti fericit…cui îi pasă? “Prietenilor” tăi care-s acum online cu siguranţă nu. Eşti într-o relaţie? Se presupune că faci parte din categoria acelor persoane cu “În a relationship” la status pe Facebook. Stai să ghicesc…ai şi primit vreo 40-50 de like-uri la statusul ăsta; poate chiar de la persoane care nici nu ştiai că există şi că îţi mai şi urmăresc activitatea din mediul intra-feisbucesc. Probabil că ţi-a dat like chiar şi vreo colegă din liceu care te urăşte încă din clasa a9a, şi ţi l-a dat doar aşa în ideea :“Ah, bine că şi-a ales şi asta în sfârşit pe unul, acum nu mai poate atenta la al meu!”-asta în cazul în care eşti un exemplar de sex feminin al speciei.

Dacă eşti bărbat..hmm..atunci nu ştiu câte like-uri primeşti. Poate doar de la câţiva prieteni care stau online sau de la foste prietene resemnate şi care pretind a-ţi fi rămas “prietene” [prietenia asta…un termen atât de relativ şi fascinant totodată]. Sunt rea? Eh, poate doar puţin. Sau poate sunt doar REAlistă. Cine ştie..sau..cui îi pasă? Citeşti deja asta, deci să presupunem că îţi pasă! [:))] Btw, sunt fată, pentru că am zis "rea" mai devreme, dar cred că şi asta ştii deja!

Aşa, deci să continuăm. Unde rămăsesem? A, da, la capitolul fericire şi relaţii. Cu riscul de a părea un membru activ al grupului “Forever alone”, îmi permit să ridic întrebarea: de ce trebuie să legăm termenul de “fericire” cu cel de “relaţie”? Vă pot spune din proprie experienţă că se poate atinge acest apogeu al trăirii umane, fericirea, şi fără a fi într-o relaţie. Fericirea noastră chiar nu ar trebui să depindă de nimeni! Asta ţine doar de noi şi de modul cum percepem întreaga noastră existenţă. Sună aşa…filosofic…dar nu e.

Sunt sigură că şi voi aţi văzut relaţii de lungă durată în care cei doi sunt împreună şi acum doar DATORITĂ obişnuinţei. Nu ştiu dacă ar trebui să folosesc termenul de ‘datorita’, pentru că asta are o conotaţie pozitivă, cu sensul de merit. Cred că ar fi mai potrivită sintagma ‘din cauza’. Da, pentru că eu chiar consider obişnuinţa ca fiind un lucru foarte monoton care nu ar trebui să constituie factorul predominant în menţinerea unei relaţii. Într-o relaţie ‘pe bune’, ca să folosesc un limbaj academic, eu cred că ar trebui să existe mult mai multe lucruri, nu doar obişnuinţă. Ştiţi voi, acel respect, consideraţie, iubire, bla bla [bla-bla-ul ăsta nu este spus într-un sens batjocoritor, este sinonim cu etc.].

Relaţiile, prin natura lor sunt nişte “chestii” constructive, menite să te împlinească sufleteşte, nu? Eu parcă aşa ţin minte. Altfel care ar mai fi rostul unei relaţii? De ce să stai într-o relaţie în care eşti nefericit? Eu cred că s-a uitat definiţia de bază a unei relaţii. Relaţia este, acea “alianţă” care îţi oferă un anumit confort emoţional şi totodată stabilitate. Persoana cealaltă se presupune că te înţelege, ba chiar cică te şi completează. Ştiţi voi, asta mizând pe ideea de complementaritate între sexul feminin şi cel masculin şi a diferenţelor dintre acestea. Poate ar trebui dezbătut şi subiectul ăsta despre feminitate şi masculinitate, altfel decât într-o manieră sexistă şi discriminatorie. Tratat cu seriozitate şi puţină logică, lucrurile chiar se leagă, credeţi-mă. “Pentru că nu toţi bărbaţii este nişte porci, aşa cum nici toate femeile nu este nişte zâne”. Poate dacă am reuşi să ne cunoaştem mai bine, nu ar mai exista atâtea discuţii şi conflicte stupide.

În concluzie, nu poţi vedea decât ceea ce mintea ta este pregătită să înţeleagă. Ştiu că ceea ce tocmai am scris nu o să atingă pe toată lumea, dar măcar v-am stârnit interesul pentru portarile viitoare! [cel puţin asta îmi place mie să cred.]

Cum cucerești o ”prințesă” pe facebook

1: Îi dai like la toate pozele, inclusiv la postări de acum doi ani, că doar trebuie să știe că îți place de ea.

2: Dacă asta nu merge, scoți toate like-urile și i le mai dai încă o dată.

3: Intrii pe chat și îi spui ”buna pisy, ke faci?” urmat de ”crezi in dragoste la primul like? Sau iti mai dau cateva?”

4: Dacă nu îți răspunde la mesaj, nu e nici o problemă, face pe inabordabila. Trebuie să insiști, îi dai share la trei poze și îi postezi pe timeline o manea, arată-i ce ”jmek3r” ești tu!

5: Bravo! Ți-a dat like la poza de profil, te vrea la așternut!

6: Intrii pe chat și îi spui ”beyby, esty timida? ” și-i ceri numărul de telefon, ca să vadă cât de valabil ești!

7: O să te refuze. Nu te speria. Treaba merge ”mijto”. Mai vorbiți 2-3 zile și vă combinați.

8:  Felicitări, acum te are și la close friends.

9: Asta înseamnă că vede like-urile pe care le dai altor fete mai frumoase ca ea și se supără.

19: Postează un status trist la care comentează cu prietenele ei cât de rănită e de ceea ce ai făcut. Te face de câteva ori prost, porc și dobitoc.

11: O suni să-ți ceri scuze.

12: Te gândești că poate nu a auzit nici unul dintre cele 20 de apeluri din ultimele 30 de minute așa că îi lași un mesaj pe facebook. După cinci minute apare cu ”seen”, ești fericit. Dar nu durează prea mult pentru că te scoate de la prieteni și cel mai probabil printre manelele tale de pe timeline o să apară melodia ”toate-s la fel”.

Sursă foto: